Protestele românilor în Piaţa Universităţii din Bucureşti şi în alte localităţi importante din ţară, mai mult sau mai puţin paşnice, au generat câteva dezbateri printre jurnalişti. Cea mai importantă dintre acestea vizează felul în care mass media au reflectat evenimentele sociale.
Din tema mare s-au ramificat două subiecte: primul este manipularea realizată prin intermediul anumitor televiziuni de ştiri în scopul de a valorifica protestele populare în interesul opoziţiei politice; al doilea este redeschiderea subiectului manipulărilor realizate prin intermediul televiziunii publice în interesul puterii politice şi, în general, al eficienţei funcţionării canalului public de televiziune în condiţiile subvenţionării directe de către cetăţenii români, prin taxa radio-TV.
Ambele subiecte au fost dezbătute cu seriozitate de jurnalişti din toată ţara în grupul de discuţii al Freeex – program derulat de Agenţia de Monitorizare a Presei încă din 1999 – reieşind concluzia generală că atitudinile partizane ale jurnaliştilor au generat abateri grave de la regulile profesionale. Ca reacţie la derapajele sesizate, mai multe organizaţii profesionale ale jurnaliştilor au emis un Comunicat-Apel care trece în revistă problemele şi cere jurnaliştilor să-şi menţină standardele profesionale.
Zece abateri sunt menţionate de comunicat, şi anume:
- Instigarea făţişă a cetăţenilor fie de a participa la proteste, fie de a renunţa la participare;
- Asocierea unui grup social (suporterii microbişti) cu violenţa, fără ca opiniile acestora să fie prezentate;
- Reflectarea distorsionată a evenimentelor de pe teren, prin selecţia martorilor sau prin poziţionarea camerelor de filmat, însoţită de comentarii partizane ale omentatorilor din studiourile de televiziune;
- Atitudinea partizană sau agresivă a reporterilor faţă de protestatari sau a moderatorilor din studiouri faţă de invitaţi;
- Abandonarea rolului de moderator în favoarea celui de militant politic în emisiunile de dezbateri;
- Inducerea anumitor teme prin adresarea unor întrebări protestatarilor;
- Favorizarea unor actori politici, fie prin lansarea ipotezelor nedovedite că protestatarii acţionează în favoarea unei tabere anume, fie prin discreditarea celor care susţineau că protestează împotriva întregii clase politice (putere şi opoziţie), acuzaţiile nefiind susţinute de probe;
- Difuzarea exclusivă a poziţiei Jandarmeriei Române în chestiunea violenţelor – jurnaliştii nu au făcut efortul de a se deplasa la secţiile de poliţie pentru a cere punctele de vedere ale protestatarilor şi a urmări soarta lor;
- Difuzarea cu predilecţie a imaginilor cu acte violente, fiind ignorat protestul paşnic desfăşurat în acelaşi timp;
- Redifuzarea excesivă a unor imagini fără a se preciza data şi ora la care au fost filmate.
În urma sesizării acestor abateri de la normele profesionale, organizaţiile semnatare ale comunicatului – ActiveWatch – Agenţia de Monitorizare a Presei, Centrul pentru Jurnalism Independent, Centrul Român de Jurnalism de Investigaţie, Asociaţia Jurnalistelor din România ARIADNA, Societatea Jurnaliştilor din Galaţi şi Asociaţia PUBLICMEDIA – au cerut jurnaliştilor, fie ei reporteri de teren, editori sau moderatori:
– să relateze doar faptele, fără a răspândi informaţii neverificate,
– să nu creeze panică, prin exagerări,
– să menţioneze sursa informaţiilor,
– să sesizeze toate abuzurile, atât ale forţelor de ordine, cât şi ale manifestanţilor,
– să delimiteze clar informaţia de opinia personală,
– să nu aducă acuzaţii fără probe
– să nu aducă acuzaţii fără a oferi celui învinuit posibilitatea de a-şi exprima punctul de vedere,
– să utilizeze numai după verificări informaţiile furnizate de forţele de ordine sau de serviciile statului.
În principal, comunicatul cere jurnaliştilor să-şi păstreze principalul reper, şi anume interesul public, într-un moment în care actorii politici vor să valorifice în interes propriu nemulţumirea populară, folosindu-se de presă pentru acest scop.
The post Abateri profesionale ale jurnaliştilor în contextul protestelor din România appeared first on Observatorul European de Jurnalism - EJO.